Ce să aleg la admitere, fizică sau chimia?

Ce te ajută mai mult să ştii după admitere, fizică sau chimia? Majoritatea persoanelor care aleg chimia pentru admitere se gândesc că îi va ajuta extraordinar de mult în facultate, pentru că vor face atâta chimie încât se vor sătura. E foarte departe de adevăr. Eu am dat fizică la admitere. Nu neapărat din preferinţe, ci pentru că situaţia a fost de aşa natură încât să am doar 3 luni la dispoziţie de învăţat. Şi nu puteam să aleg chimia, pentru că era prea multă şi prea grea. Hai să comparăm puţin cele 2 materii

1. Nevoia de ele în facultate

În primul rând, nici nu ar trebui să o gândeşti aşa. Pe tine te interesează să treci de acest hop major numit admitere. Ce se întâmplă după, crede-mă că vei putea gestiona. Dar, în facultare vei face atât biofizică, cât şi biochimie. Îţi voi povesti din experienţa mea de la Carol Davila, pentru că la alte facultăţi nu ştiu exact cum se desfăşoară materiile în timpul facultăţii.

Biochimia mi s-a părut puţin grea, dar nu erau noţiuni care să se bazeze neapărat pe chimia pentru admitere. Plus că în vacanţa de vară, mai poţi citi câteva noţiuni de chimie ca să ai o bază. Asta a fost la biochimia de pe primul semestru. Pe al doilea semestru, chiar mi s-a părut că nu a avut nicio legătură şi puteai lejer să iei 10 şi dacă nu ai dat admiterea la chimie, cum am luat şi eu, de altfel. Este frumoasă şi interesantă, şi o poţi învăţa şi fără noţiunile de la admitere.

La biofizică în schimb, am observat că pentru majoritatea a fost destul de greu de înţeles dacă nu ai noţiuni de fizică. Se bazează foarte mult pe înţelegerea logică a legilor fizicii, iar pentru cei care au dat fizică la admitere, a fost floare la ureche.

Pe ambele în schimb le vei folosi probabil în mod egal, atât la biochimie şi la biofizică, cât şi mai încolo, la farmacologie şi fiziologie. Sunt mecanisme intricate, nu este nimic alb sau negru.

2. Dificultatea materiei

Din punctul meu de vedere, sunt la fel de dificile, depinzând de cât de mult ai făcut chimie sau fizică în liceu. Dar cu cât o materie îţi place, te fascinează şi te interesează mai mult, cu atât o să ţi se pară mai uşoară. La chimie este şi o bună parte de toceală, pentru că spre exemplu temperaturile de reacţie nu au o logică în spate. Trebuie să memorezi multe temperaturi şi să ţii minte foarte multe denumiri. La fizică, trebuie să înţelegi procese şi să înţelegi nişte formule. Odată ce ai înţeles o formulă de bază, le poţi deduce pe toate celelalte din ea. Din punctul ăsta de vedere, e mult mai puţină toceală. Iar explicaţii la fiecare grilă, pentru ambele materii, poţi accesa pe platforma AiGrile.

3. Cantitatea de materie

Este mult mai puţină materie la fizică. Hai să ne uităm pe bibliografie:

Optică geometrică

• Reflexia şi refracţia
• Lentile subţiri. Sisteme de lentile
• Ochiul
• Instrumente optice (Microscopul optic)

Elemente de termodinamică

• Noţiuni termodinamice de bază (inclusiv mărimi caracteristice structurii discrete)
• Calorimetrie
• Principiul I al termodinamicii
• Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformările gazului ideal
• Transformări de stare de agregare
• Principiul al II-lea al termodinamicii

Producerea şi utilizarea curentului continuu

• Curentul electric
• Legea lui Ohm
• Legile lui Kirchhoff
• Gruparea rezistoarelor şi a generatoarelor electrice
• Energia şi puterea electrică
• Efectele curentului electric. Aplicaţii (fără magnetism)

Clasa a XI-a
Optică ondulatorie

• Dispersia luminii. Interpretare electromagnetică
• Interferenţa
  • Dispozitivul Young
  • Interferenţa localizată. Aplicaţii.
• Difracţia luminii. Aplicaţii
• Polarizarea luminii. Aplicaţii.

Chimie:

1. Introducere în studiul chimiei organice, pag. 5- 16
2. Hidrocarburi, pag. 17-87
   2.1. Alcani, pag. 18- 34
   2.2. Alchene, pag. 35- 54
   2.3. Alchine, pag. 55- 64
   2.4. Alcadiene, pag. 65- 70
   2.5. Arene, pag. 71- 87
3. Compuși organici monofuncţionali, pag. 91-116.
   3.1. Alcooli, pag. 91- 99
   3.2. Acizi carboxilici, pag. 100- 116
4. Compuși organici cu importantă practică, pag.117-125.
   4.1. Compuşi organici cu acţiune biologică, pag.117
   – zaharide, pag. 117- 122
   – proteine, pag. 122- 125

Exerciţii şi probleme referitoare la teoria indicată – pag.139-142

1.5. Amâne, pag. 20 – 25
1.6. Compuşi carbonilici, pag. 26 – 31
1.7. Compuşi carboxilici, pag. 32 – 33
1.8. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici, pag. 34 – 38

2. Reacţii chimice ale compuşilor organici, pag. 39-110

2.1. Reacţii ale compuşilor organici, pag. 40 – 46
2.2. Conversie şi randament, pag. 47 – 50
2.3. Reacţii de halogenare, pag. 51 – 59
2.4. Reacţii de alchilare, pag. 60 – 66
2.5. Reacţii de nitrare şi de sulfonare ale compuşilor aromatici, pag. 67 – 70
2.6. Reacţii de hidrogenare şi reducere, pag. 71- 77
2.7. Reacţii de polimerizare şi copolimerizare, pag. 78 – 82
2.8. Reacţii de esterificare, pag. 83 – 86
2.9. Reacţii de hidroliză, pag. 87 – 94
2.10. Reacţii de condensare şi policondensare, pag. 95 – 100
2.11. Reacţii de diazotare şi cuplare, pag.101 – 104
2.12. Reacţii de oxidare, pag. 105 – 110

3. Caracterul acido- bazic al unor compuşi organici, pag. 111 – 128
   3.1. Caracter acid, caracter bazic, pag. 112- 113
   3.2. Compuşi organici cu caracter acid, pag. 114- 121
   3.3. Compuşi organici cu caracter bazic, pag. 122- 128
4. Izomerie optică, pag. 130- 138
5. Compuşi organici cu importanţă biologică

5.1. Aminoacizi, pag. 140- 148
5.2. Monozaharide, pag. 156- 165
5.3. Produşi de condensare ai monozaharidelor, pag. 166- 174

Exerciții recapitulative pag.183-189

Point proven. Deci, dacă ai inclinaţii matematice şi ai o minte mai analitică, fizică e pentru tine 100%. Oricum, orice ai alege, ADMIS scrie pe tine!